Ce nu stim despre ciocolata

Arborele de cacao a fost descoperit in urma cu mai bine de 2000 de ani in padurile tropicale din continentul american. Pastaile acestui tip de arbore contin seminte ce sunt procesate pentru a obtine pudra de cacao. Aceasta este folosita in producerea ciocolatei.

Istoria ciocolatei incepe inca din 250-900 I.H., cand maiasii utilizau arborii de cacao, pe care i-au adus din padurile tropicale, pentru a-i cultiva. Ei recoltau, fermentau, prajeau si macinau semintele de cacao pentru a le transforma intr-o pasta.

Aceasta pasta era amestecata cu apa, ardei iuti si faina de porumb pentru a crea o bautura spumoasa si condimentata, de ciocolata.
In cultura Maya, populatia avea dreptul sa bea ciocolata doar la ocazii; in rest, acesta bautura era destinata folosirii doar de catre regi. Insa, in cultura Azteca, doar preotii, militarii decorati, conducatorii si comerciantii foarte instariti aveau dreptul sa utilizeze aceasta licoare regala.

Totodata, ciocolata a reprezentat un element foarte important al spiritualitatii acestor doua culturi, maiasa si azteca. Boabele de cacao erau oferite de catre marii preoti drept ofrande pentru zei, iar in timpul ceremoniilor religioase era servita bautura de ciocolata.

Boabele de cacao au ajuns pentru prima data in Europa in anul 1521, atunci cand Mexicul a fost cucerit de catre spanioli. Deoarece a devenit, in timp, un produs de export foarte scump, ciocolata a mai ramas inca 300 de ani de atunci bautura celor bogati.
Cand au adus ciocolata in tara, spaniolii au inceput sa-i modifice compozitia. Prin incercarea lor de a scapa de gustul puternic amar, acestia au adaugat scortisoara si zahar bauturii. Ciocolata indulcita a devenit in scurt timp cel mai mare capriciu al continentului.

Spaniolii au tinut inca 100 de ani secretul ciocolatei, din momentul cand au adus-o in tara lor. Cand a reusit sa ajunga in toata Europa, ciocolata a devenit produs de lux. In Franta, datorita costului foarte ridicat al importului de zahar si cacao, ciocolata era interzisa, fiind consumata doar la curtea regelui.

Dezvoltarea exportului de cacao a produs schimbari diferite pe continente diferite. Daca in Europa capetele incoronate comandau noi tipuri de seturi de portelan si argint, special concepute pentru a bea ciocolata, in America Latina deja erau create colonii de sclavi pentru a munci plantatiile de arbori de cacao.

Din anul 1800, odata cu dezvoltarea tehnologiei si cu Revolutia Industriala, procesul de producere al ciocolatei a suferit schimbari majore. Inventarea de masini industriale pentru macinat boabele de cacao si pentru crearea amestecului de ciocolata a facut ca acest produs sa nu mai fie consumat doar in stare lichida, ci si in cea solida, sub forma de tablete.

Unul dintre beneficiile consumului de ciocolată cu siguranţă îl ştii deja: te binedispune. Desertul tău preferat mai are însă o sumedenie de calităţi, cu condiţia să te limitezi la câteva pătrăţele.

Ciocolata poate înlocui cu succes medicamentele folosite în mod normal împotriva durerii, susţin cercetătorii americani de la Universitatea din Chicago.

Studiile derulate pe 2.000 de voluntari au arătat că aceştia resimt durerile la o intensitate mult mai mică după consumul câtorva tablete de ciocolată.

Oamenii de ştiinţă au explicat că acest desert stimulează o anumită zonă din creier, denumită ştiinţific raphe magnus, care ne ajută să uităm de durere pentru moment.

Persoanele care au suferit un atac de cord trebuie să mănânce ciocolată neagră de trei ori pe săptămână, recomandă specialiştii de la Centrul Medical Deaconess, din Boston.

Cercetătorii Institutului Dermatologic European din Londra au observat că ciocolata neagră poate reduce ridurile. De puţin timp, ciocolata se regăseşte şi în SPA-uri, sub formă de terapii care includ împachetări şi masaje, destinate reducerii centrimetrilor.

Tot pentru lupta împotriva kilogramelor ar putea fi folosită şi noua ciocolată verde, prezentată la un târg de dulciuri din Spania. Aceasta este identică la gust cu ciocolata amăruie şi este bogată în aminoacizi şi în spirulină.

Acidul oxalic şi acidul fitic, prezenţi în ciocolată, pot forma compuşi împreună cu calciul, împiedicând absorbţia acestuia în organism.

Astfel, deşi unele ciocolate conţin lapte, calciul nu poate fi asimilat în mod optim din cauza acidului oxalic, care nu permite nici măcar absorbţia sa parţială, inducând excreţia imediată, prin transpiraţie sau prin urină. În concluzie, dacă ai probleme cu asimilarea calciului, indicat ar fi să limitezi consumul de ciocolată.

Praful de cacao este materia primă în prepararea ciocolatei. Alături de cacao, renumită pentru efectele sale asupra sănătăţii, în ciocolată se regăsesc o serie de substanţe cu rol antioxidant.

Cu cât ciocolata este mai bogată în alte ingrediente (lapte, fructe, cereale), cu atât efectul antioxidant este mai redus. Ciocolata albă îşi datorează culoarea tocmai lipsei prafului de cacao, fiind produsă doar din unt de cacao şi din alte arome. Astfel, beneficiile aduse sănătăţii lipsesc.

Ciocolata este un aliment ce ne poate binedispune. Ea stimulează endorfinele, care permit un aport crescut de oxigen în sânge, fapt ce duce la o stare de relaxare mentală şi, desigur, a sistemului nervos. O bucăţică de ciocolată, consumată atunci când există o stare de încordare, de stres sau de depresie, poate avea un efect calmant şi antidepresiv.
Ciocolata cea mai sănătoasă este cea cu minimum 60% cacao.